Un studiu genetic scoate la iveală că grecii au într-adevăr origini ”mitice” şi sunt descendenţii micenienilor

Chiar din antichitate, de pe vremea lui Homer, grecii şi-au idealizat „strămoşii” în poeme epice care descriau faptele măreţe ale lui Odiseu, Agamemnon şi alţi eroi. Deşi aceşti micenieni sunt cel puţin în parte fictivi, cercetătorii au încercat să afle dacă într-adevăr grecii sunt descendenţii micenienilor, popor care a dominat peninsula şi Marea Egee din 1600 până în 1200 î.e.n., sau dacă enigmaticul popor a dispărut complet din regiune, scrie Science Magazine.

ADN-ul antic provine de la dinţii a 19 oameni, dintre care 10 minoici din Creta, patru micenieni de la situl arheologic Mycenae şi de la alte cimitire din peninsula greacă şi încă cinci care provin din culturile Epocii Bronzului (5400 – 1340 î.e.n.) din Grecia şi din Turcia. Prin compararea a 1,2 milioane de litere din codul genetic al acestora cu genomurile altor 334 de oameni antici şi cu codul genetic a 30 de greci moderni, cercetătorii au putut vedea cum indivizii sunt înrudiţi genetic unii cu alţii.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Astfel, micenienii şi minoicii sunt cei mai apropiaţi, ambii având trei sferturi din ADN de la fermierii care trăiau înainte în Grecia şi în sud-vestul Anatoliei, conform relatărilor cercetătorilor în studiul publicat în Nature.

Ambele culturi au moştenit ADN din estul Munţilor Caucaz, sugerând existenţa unei migraţii de la est după ce primii fermieri s-au stabilit, dar înainte de separarea micenienilor de minoici.

Micenienii aveau diferenţe importante: 4-16% din ADN-ul lor provenea din nord, de la popoarele din estul Europei sau Siberia. Acest lucru sugerează că a existat un al doilea val de migraţii din stepa eurasiatică, dar care nu a ajuns până în Creta.

„Continuitatea este surprinzătoare”

Aşadar, nu este surprinzător că minoicii şi micenienii au arătat la fel, ambii având ochi căprui şi păr negru. Artiştii din ambele culturi au desenat oameni cu aceste trăsături pe fresce sau pe oale din lut, deşi vorbeau şi scriau limbi diferite. De asemenea, micenienii formau un popor îndreptat mai mult spre război, iar arta abundă de ilustrări ale soldaţilor, în timp ce arta minoică este mult mai „paşincă”.

În ceea ce priveşte continuitatea cu oamenii de astăzi, George Stamatoyannopoulos, de la Universitatea Washington din Seattle şi co-autor al acestui studiu, sugerează că „(continuitatea) este surprinzătoare, având în vedere că Marea Egee a fost o răscruce unde s-au întâlnit multe civilizaţii timp de mii de ani”.

Mai mult decât atât, acest studiu poate crea un precedent, demonstrând că se poate extrage ADN din vestigii umane din zone calde şi aride precum estul Mediteranei, care se întâmplă să fie extrem de bogată în istorie antică.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O civilizaţie misterioasă dispărea în urmă cu peste 3000 de ani. Odată cu ea, Epoca Bronzului lua sfârşit – VIDEO

Misterul prăbuşirii unor civilizaţii mediteraneene, inclusiv a Greciei Antice, a fost descifrat

Cinci lucruri pe care le putem învăţa de la Grecia Antică despre medicina modernă

Descoperirea unei baze navale pe fundul Mării Egee rezolvă unul dintre marile mistere ale Antichităţii – FOTO+VIDEO